„Cine e stresat? Să ridice mâna…”
Așa începeam o întâlnire cu un grup de oameni. Am zâmbit ușor, dar întrebarea era cât se poate de serioasă.
Le-am povestit despre o perioadă în care, seară de seară, mă apuca o mâncărime insuportabilă pe picioare. După duș, începea. Mă scărpinam până noaptea târziu. La început, am dat vina pe pisica din birou – era a colegilor de pe alt departament și am cerut chiar să fie ținută departe de mine. Eram convinsă că are purici.
Doar că mâncărimea nu trecea. Unguente, creme, nimic nu funcționa. A dispărut, într-un final, fără să înțeleg de ce. Dar, la al doilea episod, ceva s-a schimbat: m-am întrebat dacă nu cumva era altceva. Nu o reacție alergică. Ci o reacție la stres.
Stresul e, uneori, primul limbaj al corpului.
Stresul-prieten sau dusman?
Vestea mai puțin bună? Stresul nu poate fi evitat complet. Vestea bună? Îl poți gestiona – ca să nu devină cronic. Pentru că atunci, impactul lui nu mai e doar în minte. E în corp.
Studiile recente ale Organizației Mondiale a Sănătății arată o legătură directă între stresul cronic și bolile cardiovasculare, digestive, respiratorii sau autoimune. Psoriazisul, sindromul colonului iritabil, gastritele, angina sau chiar infarctul pot fi expresii fizice ale unui stres pe care nu l-ai ascultat la timp.
Nu-ți spun toate acestea ca să te sperii.
Ci ca să îți reamintesc că ai dreptul să te oprești. Că e important să înveți să-ți recunoști semnalele. Să te îngrijești nu doar când cazi, ci mai ales înainte.
Nu tot stresul e rău
E important să înțelegem diferența între:
Stresul acut, care apare în situații punctuale (un deadline, o prezentare) și poate chiar mobiliza energia necesară;
Stresul cronic, care persistă zile, săptămâni sau luni, fără să-l mai observi – pentru că devine „noul normal”.
Corpul tău îl simte însă: tensiuni musculare, insomnii, epuizare, reacții exagerate sau mici simptome care apar și dispar fără explicație clară.
Relațiile noastre pot hrăni sau descărca stresul
Mulți nu asociază stresul cu interacțiunile de zi cu zi. Dar:
o tensiune nespusă cu un coleg,
o lipsă de recunoaștere,
un feedback dur transmis la nervi…
… pot activa exact acele reacții automate care ne țin în alertă și ne consumă.
Inteligența relațională nu înseamnă „să fim drăguți”, ci să învățăm:
să recunoaștem când reacționăm, nu răspundem,
să exprimăm ce simțim fără să atacăm,
să oferim spațiu și validare, nu doar soluții.
Când învățăm să relaționăm conștient, se reduce tensiunea internă. Și cresc încrederea și colaborara.
3 obiceiuri mici care pot schimba ziua
Respirație conștientă 2 minute, după ce bei cafeaua sau ceaiul.
Întrebarea „Ce simt acum?”, în mijlocul unei zile agitate – fără a judeca răspunsul.
3 lucruri bune notate seara, oricât de mici.
Nu par mult. Dar, repetate, devin ancore.
Dacă simți că ai nevoie de sprijin, te invit în programele mele dedicate gestionării stresului. Sunt spații blânde, sigure, în care înveți nu doar să „fii bine”, ci să-ți regăsești echilibrul interior. Poti alege între un program de 4 sedinte sau de 8 sedinte. Detalii gasesti pe http://www.elisabetasimion.ro
Pentru că, uneori, chiar și o simplă mâncărime poate fi strigătul corpului tău după grijă.
