La prima vedere, poți crede că psihonutriția este o combinație între psihologie și nutriție. În realitate, este o abordare sinergică, care unește mintea, emoțiile și comportamentele alimentare într-un întreg.
De ce este nevoie de psihonutriție atunci când lucrăm cu persoane care se confruntă kilogramele în plus sau în minus?
Pentru că în spatele alegerilor alimentare stau nevoi personale, frustrări, temeri, neliniști nerezolvate și adesea neștiute. Consecința fiind că, deși știm ce ar trebui să mâncăm, de cele mai multe ori, nu reușim să facem asta.
Statisticile arată clar că în prezent, peste jumătate dintre adulți, în România și în lume, se confruntă cu supraponderalitate sau obezitate. Vestea alarmantă este că azi mai mult de 30% din copii sunt obezi sau supraponderali, ceea ce înseamnă că statistic în 10 ani, procentul de supraponderabilitate va ctrește putând să atingă valori și de 75%. Despre ce se vorbește puțin este că în spatele acestor cifre se ascund adevăratele realități: stresul, oboseala cronică, anxietatea, epuizarea.
Obezitatea e doar vârful aisbergului. Sub el se află un dezechilibru emoțional și un stil de viață haotic, în care mintea și corpul nu mai merg în același ritm. Și, am să mă opresc aici, dar nu înainte de a-ți atrage atenția că obezitatea produce dezechilibre și la nivel fizic, generând o serie de afecțiuni cronice.
Când auzi obezitate, specialiștii vorbesc despre „stil de viață dezechilibrat” și parcă a început să sune a clișeu. Însă acest concept nu este un clișeu, el reprezintă suma obiceiurilor noastre. A modului în care ne hrănim, cum dormim, cum respirăm, cum gândim, cum relaționăm și cum gestionăm stresul. Iar toate sunt conectate într-un echilibru fin, care poate fi distrus când un element se rupe de sistem și atunci parcă și restul îl urmează.
Se vorbește foarte mult și noi am început să credem că soluția este simplă, ai auzit-o: „mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult”. Dacă ar fi fost atât de simplu, am fi fost deja o societate echilibrată și normoponderală.
Realitatea este însă diferită și ne arată că mâncarea este rareori folosită pentru a-I asigura corpunui energia necesară funcționării optime. Simplu spus foame fizică. Mâncarea a devenit pansamentul ideal al nevoilor neexprimate, al emoții neprocesate. Dulcele pe care-l găsim în toate vitrinele ține loc de alinare.
În acest context pot spune că comportamentul alimentar este oglinda emoțiilor. Când ești tensionată, corpul cere ceva care calmează. Când ești tristă, ciocolata devine consolare. Când ești epuizată, punga de alune devine refugiu. De aceea, schimbarea nu începe în farfurie, ci din mintea ta.
Psihonutriția te învață să-ți înțelegi gândurile, să-ți identifici emoțiile și să alegi conștient ce pui în farfurie. Este o disciplină care îți oferă libertate, înțelegere și mai puțină restricție.
programele de psihonutriție te ajută să-ți observi reacțiile, să-ți reglezi ritmul, să alegi mâncarea potrivită pentru corpul tău, nu pentru starea ta. Te învață că mai bine nu înseamnă mai puțin, ci ce trebuie, cât trebuie și când trebuie.
Pentru că partea mea logică avea nevoie de claritate și structură, a invitat partea mea creativă și împreună au creat un model de mindful eating, pe care-l recomand clienților cu care lucrez: Modelul GUSTA (vezi resursele mele)
Te invit să-l pui și tu în aplicare, apoi să te reîntorci și să-mi spui ce anume ai observat.
Modelul GUSTĂ îți aduce echilibru între minte și farfurie.
Îți oferă claritate acolo unde de obicei există automatism. Te ajută să te reconectezi cu corpul tău, să alegi intuitiv și să transformi mâncatul într-un act de grijă, nu de control.
Psihonutriția înseamnă mai mult decât o dietă. Ea reprezintă abilitatea de a-ți asculta corpul, a-ți înțelege emoțiile și de a te hrăni cu sens.
💬 Dacă vrei să afli mai multe despre cum poți aplica modelul GUSTĂ în viața ta, programează-ți o sesiune de psihonutriție.
